Ploaie de Toamna

Ploua morocanos si aprig.

Stravezia perdea de stropi

Unduie sub vântul rece.

În sirul nesfârsit de plopi

Strapunge valul de frig.

Norii îngroasa rândurile

Deasupra orasului întunecat.

Pe strazile mici si pustii,

Ploua neîncetat, sacadat,

Trist ma apasa gândurile.

Oamenii alearga încolo si-ncoace

Abatuti, îsi feresc chipurile sub umbrele.

Zgribuliti trec, de la scoala, copiii

Carându-si, cu greu, ghiozdanelele

Si calcând, vrând-nevrând, prin baltoace.

Privesc, de la geam, urgia de-afara.

Un vuiet surd îmi atinge timpanele.

Deodata, în suflet, mi se lasa seara

Si dorurile îsi lasa sa cada obloanele.

Se mânie cerul, de dureri se scutura

Peste natura umeda si posomorâta.

Stropii de ploaie gonesc si se vântura.

Ziua se desfigureaza, devine sluta...

Caderile de ape nelinistite

Acopera stradutele si-nghit trecatorii.

Se plimba prin inima tristeti nesfârsite

Si-n suflet m-acopera norii.

Ploua afara si ploua în mine

Cu triste lacrimi de singuratate.

Umbrela de dragoste de mi-ai tine,

Mi-ai fi adapost, peste noapte.

Ottilia Ardeleanu

Sarut

Cand ai sa-mi iesi in cale iar

Sa nu-mi spui nici o vorba, doar

sa te apropii-ncet, tacut

sa regasim intr-un sarut

Trecutul-ntreg, imbratisati

uitand de noi, de toti uitati

si sa ramanem astfel, dusi

ca in "Sarutul" lui Brancusi...

 

Romeo Morari

Emotii de Toamna

Nu cred ca exista cineva care sa nu fi auzit vreodata aceasta melodie...

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva

Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

A venit toamna, a venit, acopera-mi inima cu ceva

Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.

Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori

Ca au sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori

C-ai sa te-ascunzi intr-un ochi strain

Si el o sa se-nchida c-o frunza de pelin.

Si-atunci m-apropii de pietre si tac

Iau cuvintele si le-nec in mare

Suier luna si-o rasar si-o prefac

Intr-o dragoste mare.

Revenire

Hello Everyone!


Am lipsit ceva vreme. Motive.... multe si marunte, gen lipsa de timp, lipsa de interes, lipsuri multe.
Dat fiind ca s-a cam terminat sezonul, si din cand in cand mai pot prinde cateva minutzele libere, sper sa reincep sa postez cate ceva pe aici. Ce imi pare rau este faptul ca, intre timp, s-au intamplat destul de multe lucruri ce ar fi meritat povestite, dar, asta este.

In primul rand vreau sa spun ca am postat o parte din pozele din vacanta noastra, pentru cei doritori de vizionari.

De vreo 4 ani ne tot ducem in Antalya. Cred ca din comoditate, pentru ca este sigurul loc in care stiu clar ca am tot ce imi trebuie pentru Vlad si nu trebuie sa imi fac multe griji. Am avut parte de o vreme super calduroasa si un soare care mi-a cam dat batai de cap (imi dau seama ca am imbatranit, pentru ca nu mai rezist sa stau in soare).
Am ales un hotel foarte frumos, in apropiere de Kemer, Vogue Avantgarde, dar care pe ici pe colo mai au de rezolvat mici probleme de management.

Plaja nu e prea ok, desi eu s-au straduit si au adus nisip, intrarea in apa e foarte dificila daca nu ai incaltari speciale, asa ca am petrecut cel mai mult timp la piscine.

Cea mai mare realizare a fost ca Vlad a scapat de frica de apa.

Nu mai stiu daca am povestit anul trecut ce am patit cand am incercat sa il ducem pe Vlad la innot.... Am zis noi, anul trecut, ca ar fi bine sa incercam sa il ducem pe Vlad la innot, dat fiind ca el oricum avea o teama de apa mare. Ne-am gandit ca poate avem noi o problema in abordarea lui si ca poate, un profesor procedeaza in asa fel incat sa il ajute sa scape de teama si pe langa asta, facea si un sport... Zis si facut, ne ducem cu Vlad, el jos la piscina cu alti cativa copii si 2 instructori, noi, undeva la etaj, urmaream printr-un geam ce se intampla jos. Au inceput ei cu o mica incalzire, dupa care a urmat partea de intrat in apa. Asa cum spuneam, Vlad avea o oarecare teama, asa ca tot incerca sa se traga afara din piscina. Si... ce credeti ca fac idiotii aia??? Il baga pe Vlad cu capul la fund! Clar, copilul s-a panicat, a inceput sa urle ca din gura de sarpe. Unul dintre ei l-a luat deoparte, i-a pus un colacel si s-a bagat cu el in apa, numai ca facea doi pasi, il mai baga o data cu capil la fund.... ma gandeam eu ca poate vrea sa ii arate ca nu pateste nimic, ca il tine colacul ca.....In fine, oricum Vlad nu s-a potolit, asa ca mi l-au adus in 5 minute inapoi. Faza a fost, ca dupa aceasta "lectie", in concediu a fost infiorator, pentru ca nu am reusit sa il mai bagam nici in piscina de copii unde ii ajungea apa pana la genunchi. Urla de ne stia un hotel intreg si la cea mai mica incercare de a-l baga in apa sau de a-l plimba macar cu salteaua.

Anul acesta chiar ne faceam griji si ne gandeam ca teama va persista, poti ramane cu fobii pe viata dupa astfel de experiente. Dar Adi, cu rabdare, vorba blanda, si mici siretlicuri, a reusit ceea ce credeam ca va fi imposibil, iar Vlad, era atat de fericit si de incantat si de mandru de el, incat nu il mai puteam scoate din apa.

Acum, ne-am intors la viata noastra de zi cu zi, servici, griji, probleme, gradi, etc.Vladut a inceput gradinitza de luni si este foarte fericit. Si de trei ori pe saptamana merge la Aikido (am inceput de vreo doua luni), unde ii place foarte foarte tare. Pe 1 Octombrie avem primul concurs!

Cam atat pentru astazi, sper sa ne "revedem" ceva mai des.

Pupici!